Operațiunea Est: Cetatea Albă sau Belgorod Dnestrovsk

 

La orele amiezii, birtul “Planeta” din Belgorod Dnestrovsk sau Cetatea Albă, Ucraina,  pare desprins dintr-o altă lume. Trei angajați, o fată și doi băieți, stau într-o încăpere destul de prost luminată, în care mirosul fumului de țigără impregnant în tapetul roșu, scorojit, își face simțită prezența, de cum ai intrat. Domnișoara e frumoasă și stă în spatele barului. Doi băieți tineri, ambi deținând certe caracteristici ale fizionomiei slave, stau în fața barului, supraveghind doi clienți. Aceștia joacă intens la aparatele norocului. La intervale regulate, o bufnitură surdă, se aude în încăpere. Contactul violent dintre degetele jucătorilor și tastele aparatului, nu par a fi pe placul tinerilor rusnaci, pe post de supraveghetori, ai unei săli mixte, de băutură, fumat și jocuri de noroc. Ne privesc insistent. Caut toaleta. Unul dintre ei, pare a ști ceva engleză, ceea ce, e un lucru mare, în sudul Basarabiei rusificat, chiar dacă vorbim de Ucraina. Buda este turcească și reprezintă o mare uimire pentru mine. A trebuit să scotocesc mult în memorie, după ultima budă turcească, pe care am văzut-o în România. Ulterior, am aflat că sunt frecvente în fostul spatiu sovietic. Continue reading

În alergare pe culmile Metaliferilor

 

10670194_791168224280220_1911788095036085774_n

Ceasul arată 22 de km alergați. Mă opresc și închei o săptămână, în care cu ăștia 22, am ajuns la 100.
Cu câteva ore în urmă, acompaniat în stomac de trei clătite mari, cu brânză de capră, părăseam în fugă Valea Buninginii, urcând abrupt spre cătunul Ghedulești, din Munții Metaliferi. Trec pe deasupra cătunului, pe un drum de piatră și pământ, îmi salut din fugă mătușa, ieșită la plimbare și mă înscriu cu destul aplomb pe panta, ce după vreo 2 km maxim, mă va scoate sub Vf. Pietriceaua (1144m).

Continue reading

Tăul Zânelor

 

wp-1470074894899.jpg

La Tăul Zânelor, mă întind cât sunt de lung, pe pământul reavăn. Burta mă sâcâie deja de câteva ore. Aţipesc. Parcă aș visa și eu zânele. Ciobanii din jur, au vrut să le spioneze. Cum se scaldă ele, în țâţâlucile goale. Au venit noaptea și le-au pândit. Ele i-au văzut. S-au înfuriat, au rupt pământul. A apărut lacul și de atunci, nu le-a mai văzut nimeni. Continue reading

Viața’i o suferință

IMG_20160702_183950
Stau întins pe spate. Iarba îmi urcă pe lângă urechi. Îmi trag sufletul. De câteva minute, am trecut finish-ul unui concurs de alergare montană, care m-a solicitat destul de mult. Căldura și traseul deosebit de abrupt pe ultima porțiune, au fost de vină.
Respirația începe să își intre în normal, iar transpirația care m-a făcut fleașcă, începe să se uște încetișor, pe mine. Am ochii pironiți pe o alergătoare. Umblă de colo, colo, iar în spate, își duce mândră fetița. Medalia de la gâtul blondei copile, atârnă mai departe, într-o prelungire firească, pe corpul mamei.

Continue reading

Operațiunea Est-Odessa

 

13348982_1060158284075861_2119927498_n
Foto: Delia Angheluță

 

August 2015

Trenuri albastre, o mulțime de oameni pe peronele unei gări imense, bagaje şi multă gălăgie. Acestea sunt elementele, ce alcătuiesc cadrul unei dimineți de vară, în care ceasul a sunat la ora 5.  Din când în când, alt tren sosește, descărcând la rândul lui, alt puhoi de oameni. În acest mod contribuie şi el la crearea unui tablou, dominat de culori destul de monotone. Afară e un soare arzător de început de august.

Continue reading

Ineleţ

 

 

2015-06-20 09.56.23

 

20.06.2015    Din șoseaua principală care străbate stațiunea Băile Herculane, sărim peste o conductă veche, dezafectată, care însoțește parapetul de beton. În șir indian, coborâm de pe un vârf de dig care se termină în Cerna, spre o adunătură de luminițe de frontale și zgomote slab deslușite de glasuri omenești. Iz-ul de sulf și umezeală plutește în aer. Peste câteva minute, suntem în fața unor bazine vechi de când lumea, în care un grup de oameni se bălăcesc. Lângă ele,  este improvizat vestiarul, o cutie de lemn și niște cuie bătute în scândură, pe post de cuier. Cam așa arătă și barăcile unde la țară sunt ținute sapele.

Continue reading

Peştera Frumoasa

 

_DSC2974

 

Foto: Alex Măţăgău

Organizatori: Trascău Corp

Din boxele televizorului, ştirile ies cu repeziciune. Refugiații sirieni, aşezați pe podeaua gării Keletii din Budapesta, aşteaptă să urce în trenurile care îi vor duce spre vest. Nimeni nu bagă în seamă însă, prestația prezentatorului de la ştiri. Volumul urcă şi coboară. Telecomanda e captivă sub două trupuri. Din când în când, canalele defilează, dar situația se întoarce obsesiv, la refugiații sirieni. Când sonorul e jos, gemete, încep să se desluşească. Invariabil, o altă mişcare, face ca volumul să urce. Cei doi tineri, nu se sinchisesc, deloc de soarta bietei telecomenzi, dar mai ales, de soarta emigranților. Hainele încep să zboare, iar momentul în care o pereche de pantaloni, ajung pe podea, este şi momentul în care, soarta telecomenzii este clarificată. Canalul rămâne pe sirieni, iar sonorul atinge, nivelul mediu. Acțiunea continuă, iar erotismul este intens. Fata şopteşte ceva, iar băiatul încins, nu înțelege. Fata repetă, ridicând uşor tonalitatea, devenită mai gravă:

Continue reading