Piatra Craivei şi iertarea către Decebal

DSC_0164
Piatra Craivei

Sămbăta dimineaţa, în timp ce hălăduiam  spre Piatra Craivei, m-a sunat Cristian Dorobanţu, făcându-mi o invitaţie, pe care în condiţii normale nu aş fi refuzat-o: Trialul Bobocilor, competiţie  Off-Road care se organizează an de an la Târgu Mureş. Cu o urmă de regret, recunosc, am declinat participarea, explicându-i prietenului Cristian, locul spre care mă îndrept şi ce reprezintă acesta…

DSC_0131
Utilajul 🙂
DSC_0133
…şi drumul

Situată in Munţii Trascăului, Piatra Craivei este din punct de vedere geomorfologic o klippă calcaroasă, pentru mine doar o “clipă” de piatră apărută într-o zonă în care culmile domoale, acoperite de iarbă şi pădure, văile lungi şi puternic adâncite, domină. Te priveşte de sus, sfidător în timp ce tu călător grăbit, pe şoseaua naţională de jos, ce străbate Valea Mureşului, dai tot ce poţi din tine, concurând cu alţi şoferi, la fel de grabiţi, toţi spre o destinaţie finală, într-o lume mult prea grabită.

Istoric,  Piatra Craivei este o relicvă a trecutului. Fostă capitală a dacilor apuli, locul a fost intens “scotocit” de arheologi, în urma lor rămânând urmele unei cetaţi dacice,  acoperită în momentul de faţă, de vegetaţie.

Ǐntr-o formaţie aproape completă pentru mine, lipsind din motive întemeiate Nea Nicu si Geo, dar alături de Marius, Codruţa si Mirela, soţia mea, aflată  într-o vervă de zile mari, am plecat spre Piatra Craivei. Am ales ca şi punct de plecare spre “Piatră”, localitatea Bucerdea Vinoasă, unde un traseu de circa 3 ore, urma să ne ducă spre “creasta de cocoş”, forma cu care semană cel mai mult piatra noastră.

DSC_0219
Gaşca
DSC_0155
Poiana iubirii 🙂

Personal, având tot timpul piatra în faţă si privind-o mereu, în timp ce înaintam către ea, am asemuit-o cu căciula unui dac, caciula lui Decebal J. Probabil aşa sunt eu…undeva in Munţii Buzăului, la Chiliile Rupestre, în timp ce toată lumea vedea un dac, într-un masiv de gresii, într-o pădure, eu vedeam…un leu. Trăiri de moment, legendele locurilor ţesând altceva în sufletul meu.

Piemontul Trascăului, locul unde se gaseşte Bucerdea VInoasă, te îndeamnă la reverii bahice. Ǐn zonă viticultura este la ea acasă. Probabil ,romanii ştiau ei ce ştiau. Tot de la aceşti invadatori, pentru că imperile pentru a se forma, în primul rând invadează şi impun, ne-a ramas şi o localitate, care te duce cu gândul mai mult la Roma decât la un sat din Transilvania. Este vorba despre  satul Tibru, destinaţie aristocratică as spune, pentru vremuri moderne, fluviul care străbate capitala Italiei, gasindu-şi printre aşezările  de la poalele Trascăului, tizul.

DSC_0158
Fugind de ceaţă

Ǐntotdeuna, de câte ori am privit Trascăul, în special dinspre Valea Mureşului, am avut impresia că văd o  zonă aridă. Calcarele amplifică acest lucru. Există şi locuri unde casele au garduri din piatră. Dacă lângă aceste case, mai pui şi o viţă de vie pe dealuri domoale fără pic de vegetaţie, iar spinii din jurul tău îi aşezi în contextul potrivit, ai zice că Toscana sau Burgundia nu e prea departe. România e totuşi mai frumoasă, iar poveştile noastre au un farmec  aparte. Din nou destinaţii aristocratice J

Tentaţia unei aventuri off-road e mare. Cricăul, satul de lângă Bucerdea Vinoasă, ne îndeamnă cu un drum de 9km, în condiţii de 4×4, până sub piatră. Un “nene”, mult prea amabil, ne invită la asta. Ǐl lăsăm bucuroşi în urmă, salvarea venindu-ne de la un alt om al locului, care privindu-ne atent, concluzionează sec: “ nu le place cu maşina…vor pe jos, se vede dupa păpucii din picioare”, semn că spiritul de observaţie nu dă greş niciodată în lumea satului românesc

DSC_0149
Tentaţii pentru off-road

Printr-o fostă livadă de pomi fructiferi şi drumuri desfundate, ajungem sus. Nu pe Craiva. De data asta doar pe culmea cea mai înaltă, culme care desparte Valea Bucerzii de Valea Craivei. Culoarul Târnavei este în ceaţă, semn că râul încă mai doarme. Doar Fagaraşul scoate timid capul printre nori. Dar la el  este de înţeles, când lucrezi la înălţime, viaţa e mai grea. Puţin mai la dreapta, Cândrelul si Şureanu, ne aduc aminte de locurile lor, văzute şi trăite într-o vara colosală din punct de vederea al întâmplărilor petrecute. Vremuri de poveste, care cu siguranţă se vor repeta.

Mântuirea ne este dată de vechea biserică din vechiul sat, sper părăsit, Craiva Veche. Superbă privelişte jos!

DSC_0147
Craiva Veche
DSC_0187
Valea Bucerzii

Sub piatră, doar căderea de glicemie 🙂  a lui Marius, pusă la punct imediat cu o ciocolată, plus o vorba de duh: “nu consum vitamine. Sunt cu maşina J:) ”, ne mai scoate din toropeala unei zile de decembrie mult prea călduroase. Indicatorul de la bază ne semnalează 1 ora până în vârf. Noi facem 40 min, întrebându-ne cum naiba dacii locuiau aici şi de ce romanii ar fi vrut să cucerească acest cuib de vulturi. Puteau să îi lase naibii. Gânduri dintr-o lume  incomparabil opusă celei vechi. Onoarea, mândria cuceritorului, tot atâtea atribute înşirate. Apoi, bugetul, iremediabil adus in discuţie, logistica necesară mutării trupelor. A, da! Să nu uit…bordelul, care trebuia adus şi el in Dacia. 🙂  Gânduri şi discuţii aiurite, pe o ascensiune unde doar muşchii mai lucrează, creierul devenind prea mic, fiind ocupat doar cu datul comenzilor către membre.

DSC_0224
De sus

Sus pe creasta cocoşului dacic, în timp ce priveam spre Piatra Cetii si Pleaşa Râmeţului, mă gândeam la amicul meu Cristi, care mă sunase de dimineaţă. Aici este locul unde cea mai importanată legendă a locului te învăluie. Aici, Decebal şi-ar fi curmat viaţa, nesuportând ruşinea înfrângerii neamului său. Nenorociţi cotropitori! 🙂   De dimineaţă, amicul meu, m-a rugat să cer iertare  din partea lui,… către Decebal. Curioasă vorbă?!  Ǐncă nu ştiu la ce s-a referit…kharma ?..loc energetic?… Probabil…Un lucru e sigur: iertarea am cerut-o, din partea tuturor,  către un Decebal, probabil mult prea înfuriat de lipsa noastră de onoare peste veacuri.

DSC_0213
Piatra Cetii, Pleaşa Râmeţului(în fundal), Piatra Bulzului (în dreapta)
DSC_0216
Pe vârf

Drumuri Bune, Drumuri de Poveste! 🙂

Epilog:

Piatra Craivei este situată pe teritoriul Comunei Ighiu, sat Bucerdea Vinoasă.

Din DN1, între Teiuş şi Alba-Iulia, se desprinde DJ 107 H, care trece prin localităţile Galda de Jos, Cricău, Craiva, Bucerdea Vinoasă. În dreptul localităţii Bucerdea Vinoasă, părăsim drumul judeţean şi intrăm pe raza localităţii pe un drum asfaltat printre case care au pe frontispiciu embleme ale famililor care se ocupă de generaţii cu cultura viţei de vie. Pe stâlpi, din loc în loc, apare marcajul triunghi roşu. Ne continuăm drumul până în locul unde asfaltul se termină. Aici este un loc excelent pentru lăsat maşina(nele). Ne continuăm drumul pe jos, pănă trecem de o casă de vacanţă, situată pe o ridicătură de pământ  pe partea dreaptă, dupa care părăsim drumul care continuă pe Valea Bucerzii şi începem să urcăm o pantă moderată printr-o livadă de pomi fructiferi. Panta se sfârşeşte în interfluviul dintre Valea Craivei şi Valea Bucerzii, de unde avem o frumoasă panoramă spre Culoarul Mureşului, Podişul Târnavelor, iar undeva în dreapta, spre Sud, se văd culmile Făgaraşului, apoi culmile Cândrelului, Şureanului si undeva în spate, Masivul Retezat. În tot acest timp, Piatra Craivei trebuie să fie în partea stângă. Din interfluviu, ne îndreptăm spre Piatra Craivei, pe care din acest moment, trebuie să o avem în faţă. Drumul pe care înaintăm, vine din localitatea Craiva şi este perfect  doar pentru maşinile 4×4. Acest drum ne va duce până sub piatră, unde se găseşte o stână. Trecem de stână, ne continuăm drumul, care după câteva sute de metrii ne duce în locul unde un indicator ne arată că mai avem 1 h pâna pe piatră. Urcuşul trebuie făcut cu echipament adecvat, iar în momentul când este zăpadă, cu mare atenţie. Întreg traseul, din locul de unde am lăsat maşina, până pe vârf, durează 3 ore. Dus-întors, fără pauze mari în jur de 5-6 ore.Marcajul triunghi roşu este rar, dar nu este nevoie de el, traseul putând fi intuit cu foarte mare uşurinţă

Advertisements

4 thoughts on “Piatra Craivei şi iertarea către Decebal

    1. Salut,
      Eu am stat vreo 25 de ani la 20 km de piatra si nu m-am dus. Sunt locurile de “langa noi” pe care le lasam pentru altele de la distante mai mari. 🙂 E frumos la munte iarna 🙂
      PS Multumesc pentru apreciere!

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s