Argonauţii-povestea merge mai departe…

Legenda Argonauţilor, mit sau realitate, cunoscută de multă lume, transmisă prin diverse forme până în zilele noastre, farmecă şi intrigă totodată. E totuşi, una dintre cele mai vechi poveşti. Poate cea mai veche, mult mai veche decât poveştile cu Făt Frumos sau Ileana Cosânzeana. Însuşi Homer o povestea…Totul porneşte de la un berbec fermecat, “îmbrăcat” de natură cu o lână de aur. Acest berbec fermecat, este trimis să salveze două vlăstare regeşti de uneltirile unei mame vitrege, mult prea perfide. Acesta, îi ia pe cei doi, într-un zbor fantastic deasupra marilor şi oceanelor până în ţara denumită: Colchida. În timpul traversării, fata, Helle, cade în apele mărilor şi oceanelor, înecandu-se. Locul unde a căzut se va numii Strâmtoarea Hellespont, astăzi Dardanele. Băiatul, Phrixux, ajunge teafăr în Colchida şi în semn de preţuire, după unele versiuni, sacrifică în cinstea zeilor berbecul, lâna acestuia, plină de puteri miraculoase, atârnând-o într-un copac, în pădurea fermecată.

Continue reading

Zespezelul şi învăţămintele sale

În imaginile de mai sus, avem două tipuri de accesorii, folosite în timpul incursiunilor pe care le facem iarna, pe munte. În fotografia din stânga, avem doi pioleti de tură, buni pentru pantele uşor înclinate, acoperite cu gheaţă, cu ajutorul cărora putem să ne şi căţărăm sau să găsim puncte de sprijin, iar în cazuri extreme, putem frâna cu ajutorul lor. În imaginea din dreapta, avem o pereche de colţari, folosiţi după cum probabil şi voi bănuiţi, în turele montane pe zăpadă îngheţată sau pe gheţari. Ambele produse le-am achiziţionat recent, de maxim 1 săptămâna, dând o mică avere pe ele, pentru mine şi mai ales pentru a le avea atunci când o sa fie momentul.

Continue reading

Vaidacuta

     

   DSC_0155

   Din punct de vedere administrativ, localitatea Vaidacuta, intră în componenţa comunei Suplac, jud Mureş. Este situată la baza interfluviului dintre râurile Niraj şi Târnava Mică, în unitatea geografică denumită Dealurile Cucerdea-Cerghid, subdivziune a Podişului Târnavelor. La recensământul din 2011, au fost înregistraţi 17 locuitori…

“când eram eu tânără, lumea nu încăpea în biserică…acum încăpem toţi!”-Tanti Minerva, unul din cei 17 locuitorii  ai satului

Continue reading

A doua oara pe Ceahlau-relatare scurta, fara diacritice :)

Am ales inca odata Ceahlaul, pentru a prinde si soarele muntelui, dupa ce lectia de dans precedenta de pe Ceahlau, s-a lasat cu vant si viscol. Intr-o formatie ideala, la care s-a adaugat Helen, cu chef de haladuiala si voie buna, calatoria pe acelasi traseu, prin Jgheabul cu Hotaru, a fost o reusita.
Soarele, aproape ireal de puternic, ne-a fost calauza iar apusurile si rasaritul, busole demne de incredere. “Altarul” dacilor liberi l-am vazut pe inserate, iar apusul, l-am parcurs pe viteza mica, pana la Dochia, acompaniati de lumina sfarsitului de zi.
Va invit pe Ceahlau, la Dochia, intr-o cabana, care se transforma treptat in modernism, dar care patreaza inca, atmosfera de altadata…pe care eu nu o stiu, dar o pot mirosi…asa ca tot imi plac mie mirosurile, care imi aduc aminte de altceva sau ceva…
Nu stati acasa la sfarsitul saptamanii, dauneaza grav sanatatii mintale! 🙂
Pa! 🙂

PS-Duster-ul a salvat un Logan, care a vrut sa se “sinucida”, cazand la propriu intr-un sant, cu botul in jos, nesupravegheat de soferul prea grabit. Revin cu filmuletul! 🙂

Strategica-Drumul spre nori…

Pe drumurile patriei: Transalpina
Pe drumurile patriei: Transalpina

…la Brezoi am părăsit Valea Oltului. Sora mai mică, Valea Lotrului mi se deschidea în faţă pentru prima dată. Asfaltul începe să şerpuiască printre lacuri. Strâng şi mai tare în palme volanul Vitarei. Şoseaua începe să se încolăcească în jurul lacurilor şi a localităţilor. Brezoi, Valea Lui Stan, Mălaia, Ciunget, Voineasa, urmează firesc, ca o înşiruire de nume pe “sfârşitul” unui film…apoi lacul Petrimanu, apoi “Fântâniţă Haiducului”…tot atâtea nume de localităţi, care au aparţinut odată haiducilor locului. Voinea la Voineasa, Mălai, la Mălâia, Breazu la Brezoi, Ciungu la Ciunget… stau şi mă gândesc… cel mai celelebru care o fi fost…Petriman? Sună bine! Sau poate Mălai? Cred că avea o ceată mare…Lotru şerpuieşte liniştit, impasibil la gândurile mele despre lotrii de demult…

Continue reading

Let’s dance!

Duminică seară, la întoarcerea spre casă din zona Ceahlăului, pe o ninsoare perfectă în Defileul Mureşului , mă gândeam la cât de diferite au fost două zile petrecute  în natură. Una în care ne-am luptat, pentru prima dată pe munte cu nebunia naturii şi a doua zi, în care pozam în diverse poziţii în faţa unei cascade mute, din cauza gheţii.  Asta aşa, ca să încep de la final şi să urc, încet, încet, către începutul unei poveşti de sfârşit de săptămână în care omul a fost frate cu natura, până la un punct, ca apoi să alerge în sănii trase de câini, după care să devină artist într-o lume îngheţată, în văioaga  unui sector de chei împietrit în inima calcaroasă a Hăşmaşului, mai precis Cheile Bicăjelului.

Continue reading