Uriaşul de la Şerbeşti

La orizont, Masivul Ceahlău, văzut de pe Stânca de la Şerbeşti
La orizont, Masivul Ceahlău, văzut de pe Stânca de la Şerbeşti

De câțiva ani, o legendă străveche în România, uitată pentru o bună perioadă de timp, începe să iasă la suprafață. Legenda uriașilor, adulată de visători, contestată de realiști și oamenii de știinţă, renaște, exact din această contradicţie…

Rezervația Peisagistică și Geologică, “Stânca de la Şerbeşti”, este localizată, la limita dintre Subcarpaţii Moldovei și Podișul Moldovei, pe teritoriul administrativ al comunei Ștefan Cel Mare, jud Neamț. Elementul de unicitate este dat de o stâncă, alcătuită din gresii, conglomerate și nisipuri, de vârstă sarmaţiană. Aceste formațiuni geologice au fost ridicate (redresate) neobișnuit, de mișcările tectonice,   până aproape de verticală, rezultând o imagine a stâncii, care este corelată, de cele mai multe ori cu un om mort întins pe spate. Imaginea aceasta este cel mai bine surprinsă, din punctul meu de vedere, de jos, de pe drumul județean, care asigură legătura dintre localitatea Ștefan Cel Mare și Hanul Ancuței, chiar din dreptul indicatorului de intrare pe teritoriul comunei.

Destinația, este localizată la 17 km de orașul Piatra-Neamț, accesul făcându-se  prin intermediul DN15D, care leagă orașele Piatra-Neamț de Roman. Pe această rută, pe raza localității Girov, Jud Neamț se desprinde DJ 208G(stânga), cale de acces spre  localitatea Hanul Ancuței.  Pe acest drum, după aproximativ 3 km, ajungem în comuna Ștefan Cel Mare, unde un indicator pe marginea drumului, ne ghidează către rezervație.

Depozite Sarmaţiene, conglomerate, gresii şi nisipuri:

Eu i-am spus “Uriaşul de la Şerbeşti” și  l-am întâlnit într-un început de primăvară capricios. Undeva, în locul unde Carpaţii se termină, iar Podişul Moldovei începe,  în urmă cu milioane de ani, un uriaş și-a ales locul de veci. S-a întins acolo,  cat era el de lung, şi a ridicat capul spre cer. Era ultimul din neamul lui, iar în jur, oamenii începeau să se înmultească… Cu ultimele mişcări ale mâinilor, a tras peste el o bucată mare din dealuri și-o bucată mare din subcarpaţi.  Apoi, a murit în tihnă… Peste milioane de ani însă, vremurile au fost  nemiloase cu el!…taman capul i l-au scos la suprafață!

El nu ştie… dar acum șade acolo întins, privind  cumva în sus, spre cerul unei lumi, care cândva era numai a lui.

Drumuri Bune, Drumuri de Poveste!

“Uriaşul de la Şerbeşti”:

El nu ştie… dar acum șade acolo întins, privind  cumva în sus, spre cerul unei lumi, care cândva era numai a lui.

Drumuri Bune, Drumuri de Poveste!

Note de călătorie:

Ce mi-a plăcut:

  • Accesul relativ ușor ;
  • Ineditul, dat de forma ciudată pe care o are stânca;
  • Frumusețea locului prin punctul de belvedere pe care îl oferă;
  • Legenda(sau nu), cum că în acest loc, domnitorul Ștefan Cel Mare,atârna capetele inamicilor, de această stâncă, pentru a intimida dușmanii, locul fiind vizibil de foarte departe
  • Biserica din Şerbeşti (com. Ștefan cel Mare) ctitorită de Vasile Lupu, între 28 martie și 15 noiembrie 1637

DSC_0181

Ce nu mi-a plăcut:

  • Cu toate că este o arie protejată, în jurul stâncii, întâlnim vetre de foc;
  • Scrijelirea diverselor nume pe suprafața stâncii;
  • Pe stâncă se face cățărare;
  • Lipsa indicatoarelor către această rezervație-întâlnim doar unul singur;
  • Faptul că nu am găsit deschisă biserica de mai sus;
Advertisements

2 thoughts on “Uriaşul de la Şerbeşti

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s