Operațiunea Est-Odessa

 

13348982_1060158284075861_2119927498_n
Foto: Delia Angheluță

 

August 2015

Trenuri albastre, o mulțime de oameni pe peronele unei gări imense, bagaje şi multă gălăgie. Acestea sunt elementele, ce alcătuiesc cadrul unei dimineți de vară, în care ceasul a sunat la ora 5.  Din când în când, alt tren sosește, descărcând la rândul lui, alt puhoi de oameni. În acest mod contribuie şi el la crearea unui tablou, dominat de culori destul de monotone. Afară e un soare arzător de început de august.

În Ucraina, la Odessa,  ecourile unui război, care se duce totuși fizic, departe de noi, se resimte emoțional, la tot pasul. Întâlnim peste tot, panouri cu victimele Donbasului și Lugansk-ului. Soldați echipați, gata de plecare pe front, mărșăluiesc pe peroanele imensei, dar frumoasei gări. Peste toate, totuși viața merge înainte. Conflictul din Ucraina, a avut un focar și aici, la Odessa. Casa Sindicatelor, este locul unde mișcarea pentru înființarea unei noi republici, cea basarabeană, dominate de elementele rusești,  de pe teritoriul Ucrainei, a fost înăbușită de forțele de securitate ucrainene, de data asta foarte vigilente. Ar fi fost o a treia autonomie rusească după Donbas și Lugansk. Fără a mai pune Crimea la socoteală.

Tentația rusească pentru Odessa, rămâne totuși mare. Ieșirea la Marea Neagră, pare a fi principala bogăție tactică, pe care acest punct pe hartă îl deține. Noaptea trecută, în oraș, câteva coșuri de gunoi au explodat subit. De data asta, au aruncat în aer, doar resturile bahice ale unei lumi, care vroia doar să se distreze. Mâine, cine știe. De ceva timp, georgianul Sakasvili a sosit și pare a face ordine, din postura de guvernator, al regiunii Odessa.  Are în spate, experiența unui conflict în care țara lui, Georgia, a luptat cu Rusia. În prezent, nici acolo lucrurile nu s-au clarificat.  Vine totuşi în Ucraina, din postura omului care îi are în spate pe alții. Un georgian, în slujba ucrainenilor, într-un oraș de 1.000.000 de locuitori, în care rușii dețin, ponderea cea mai mare.
Pășesc în hostel-ul Babuskăi, printr-un gang întunecos, în care diverse fire, atârnă de pereți. O scară veche, te duce către etajele superioare ale unui bloc, situat aproape de gară. Ajungem și constat că apartamentul este foarte mare.

Cu puțin timp în urmă,  un comisar OSCE, a fost găsit înjunghiat pe plaja de la Marea Neagră. Plaja se numeşte “Arcadia” si e raiul oamenilor din regiune, pasionaţi de mare.  De această dată, înclin să cred că nu Rusia a fost de vină, tentatile lascive ale locului, spunându-și cuvântul. Țipetele pescărușilor într-o frumoasă dimineață la malul mării, nu au mai fost auzite de occidentalul pus pe aventuri, la malul unei mari mult prea negre pentru el. Citesc această știre, la Babuska în casă, într-o cameră racoroasă, în care tavanul este principalul punct de atracție. Nu cunosc nimic, legat de ceea ce înseamnă artă decorativă, dar disting câteva elemente ale barocului, lipite de o mână boemă, cu multă dăruire și pasiune. Pisica gazdei, este elemetul de atracție principal, pentru turiștii, cazați aici. Americani și nemți, așteptându-și rândul la cele două băi foarte curate pe care Babuska le are în hostelul ei. Babuska este grasă, dar voioasă tot timpul. Îți vine să o piști de obraji ei sănătoși. Ne cere actele în rusă sau ucraineană.  Știm ce vrea, fără să înțelegem nimic, din aceste limbi. La cum vorbește, pare a fi trecută prin multe. Ca să ajungi la baie, trebuie să treci printr-o sufragerie destul de mare. Aici, am auzit un american și un neamț spunându-și intenţiile de călătorie unui altuia. Unul vroia să ajungă în Transnistria, dar avea emoții, celălalt la Chișinău, dar trebuia să treacă prin Transnistria.  Deci, din nou emoții. Câteva fete, stau tolănite comod pe sofele din jurul unei măsuțe, puternic ornamentate. Nu au nimic special, demn de o atenție mai sporită. Disting tiparele europene în porniri.  Două franțuzoaice, venite la Odessa, cautând poate, portul unei iubiri pe fugă.  Motanul ne dă târcoale, spre satisfacția Babuskăi. Lui nu îi place să punem mâna pe el. Babuşka știe engleză, la nivel de conversație. Adică “Yes” și “No”.  Asta nu o împiedică însă, să fie jovială. Suciu își spală hainele, ocazie cu care aflu și prețul unui astfel de serviciu: 5 lei în banii noștri.

Pisica aceasta ar putea spune multe povești. În timp ce tacticos se lovește și de picioarele mele, aflu de comisarul OSCE, găsit mort pe plajă, cu puțin timp în urmă. Afară zgomotul orașului e infernal. Adorm repede, în camera răcoroasă și mare. Afară, sigur căldura își face de cap. Nu îmi place căldura, dar o pot duce. Prefer atmosfera unei seri răcoroase sau chiar o zi întreagă, răcoroasă. Atunci mă pot desfăsura în voie.

13588768_1225190837515154_1590993544_o

Orașul, atât cât am avut ocazia să îl văd mi s-a părut fantastic de frumos. În “Operațiunea Est”, este singurul loc unde nu am vrut să mă gândesc la istorie, cu complicatele ei ramificații emoționale, situate undeva în urmă. Așa că, gândul unei  campanii antonesciene petrecute aici, în cel de-al doilea război mondial, a fost pe planul doi. Gustul unei lumi nouă pentru mine a fost pe primul loc. Clădirile m-au impresionat. Nefiind un specialist, nici măcar un amator, am preferat să casc gura, reușind să surprind doar pe retina sau pe cerul gurii frumusețea și grandoarea unui oraș, la al cărui formare arhitecturală a participat și un român. Noaptea și faptul că nu știu să fac poze pe timpul nopții, au făcut să nu răman cu poze de aici, prea multe. Poate doar dacă, stăruințele lui Suciu,care vroia o Odessa pe zi,  către ghidul nostru, ar fi fost ascultate cu mai mult interes.

Cetăţeni ai Republicii Moldova, dar şi ruşi, vin la Odessa, la mare. Odată cu debutul conflictului, lucrurile s-au cam schimbat. Bănuții rușilor, nu mai sunt atât de mulți la Odessa. Toată lumea suferă din cauza războiului.  Totuși, într-o formă sălbatică a capitalismului de cumetrie, ei încă sunt acceptați. O mașină veche, cu numere de Transnistria, stă în parcarea unui hotel. Undeva mai stingher, un Duster. Mă întreb, cum a trecut mașina cu numere de Transnistria, granița fictivă a unui stat fictiv.

 

Mai încolo, câteva clădiri imense, destinate turiștilor. Parcă sunt poleite cu aur și par a fi turlele unei imense biserici de rit oriental. Între ele, ambasada Rusiei, devine o tentație fotografică. Pe plajă, un cocalar musculos, face tracțiuni înconjurat de un grup de feţe feminine. Mușchii îi joacă pe sub piele. Fetele freamătă la fiecare spasm, descris de fibra slavului. Icnete surde, fac concurenţă pescăruşilor. Ne oprim la a nu știu câtă bere. Cu toate astea, eu nu beau bere. De felul meu, eu nu consum bere. În schimb stau pe facebook, provocând antipatie, într-o lume în care, curios, toată lumea ar sta pe facebook.

 

Undeva în larg, întregul arsenal de bărcuțe și motorașe care merg pe apă, sunt etalate. De pe buza unui mal calcaros, surprindem o tabără de nudiști, în toată splendoarea ei. Tot aici lângă mal, dar mai în depărtare, se văd macarale, care ”râd în soare”. De acolo probabil, începe portul. Marea Neagră, e superbă, aici la Odessa.

 

Părăsim zona plajei, printre dughene de tot felul. Seamănă cu ceea ce  vedem și pe la noi. Undeva, mai înspre centru, monumentul cu o stea în vârf, încă tronează. Mă întreb când ucraineni îl vor dărâma. Seara se lasă. Luăm tramvaiul, după care ne afundăm pe bulevardele destul de strâmte, dar umbroase, ce duc spre centru. La un colț de stradă, bustul lui Eminescu, ne sare în ochi. Suntem în fața Consulatului României, unde un domn simpatic, ne dă câteva informații. Speră că am venit fără mașină personală aici. Povești cu numere de înmatriculare furate și cereri financiare de răscumpărare a lor, ne sunt povestite. Pare a răsufla ușurat. în momentul când îi confirmăm, că nu am venit cu mașina personală.  Băgam bine la cap informațiile și plecăm.

De lângă statuia soției marinarului care își salută soțul, plecat pe mările lumii, aud zgomote de tot felul. Bine conturată, aceasta ține un copil în brațe. O mare de oameni se îndreaptă către acest punct. Jos luminile portului jubilează. Zgomotul de fiare aruncate peste alte fiare, tulbură o gălăgie, ce are o  singura tonalitate. Zumzetul oamenilor și al serii liniștite. O adunătură de șlapi, tricouri, rochițe, pantofi și pantaloni scurți. Remarc câteva fete frumoase. Înalte, pe tocuri și în pantaloni scurți. Picioarele lungi, pășesc grațios pe Scările Potemkin. Sunt fardate strident, în cel mai pur stil slav.  Scări coborâte pe tocuri, unduiri senzuale ale corpului, la fiecare pas, la fiecare treaptă. Totul formează o imagine desuetă. Privesc scena, din spatele unui budoar imaginar. Partea țigănească a Odessei, privește și ea de lângă mine. Vulturi mari , gata a fi oferiți pentru o poză contra cost, stau liniștiți, pe brațele tatuate ale țiganilor.

Foto: Delia Angheluță

Foto: Alex Suciu

Stilul vestimentar al  femeilor slave, o îmbinare fericită între elegant și decadent, pentru mintea oricărui bărbat. Două caracteristici, o limită destul de fină între ele. În multe cazuri,  depășită. Din tabloul unei seri liniștite la bază celebrelor Scări Potemkin, doar țarina Ecaterina II, mai lipsea, coborând tacticos scările. Însoţită bineînţeles de cel ce a dat numele scărilor, Prințul Grigori Alexandrovici Potemkin.

 

Panouri de carton, chipurile unor tineri morți în Donbas, birouri unde te poți înrola sau poți afla informații, ne însoțesc spre ieșirea din cea mai vizitată zonă a oraşului. Trecem pe la un supermarket, după care plecăm către Babuşka. În jur lumea în mașini scumpe, freamată. Pe terase, tolăniți în fotolii, tinerii savurează băuturi de tot felul. Lumea merge înainte, ignorând panourile morții, pe lângă care tocmai trecusem.

Dimineață devreme plecăm spre gară, iar de aici, vom merge spre Cetatea Albă. E ora 5, Babuska sforăie, pe divanul din camera mare, ca o femeie slavă adevărată, în toată imensitatea ei. Doarme pe spate, iar pe ea deasupra, doarme motanul.  Apocaliptică imagine! Dacă gura ar deschide-o mai tare, într-un sforăit suprem, ar înghiți și motanul. Rămân cu cadrul acesta în minte. Închidem ușa ușor. Jos, lumea începe să umble. Coborâm scările, iar în urma mea, aud un horcăit agonizant. Oare l-a înghițit?

Nu… e Babuska, care probabil ne salută de bun rămas.

Drumuri bune, Drumuri de Poveste!

Cum am ajuns la Odessa?
Târgu-Mureș-Suceava-mașină personală;
Suceava-Chișinău-autocar, ce se poate lua și din Iași;
Chișinău-Odessa-tren
Acte necesare: pașaport

Advertisements

6 thoughts on “Operațiunea Est-Odessa

  1. Bine ai revenit!
    Chiar şi din Odesa de anul trecut.
    Eu mă aşteptam cu veşti de prin Carpaţi, chiar dacă sînt din Tatra, că nu-mi închipui că aţi stat pe acasă.

    Liked by 1 person

    1. 🙂 mulțumesc 🙂
      Le combin în limita timpului.
      Da. Tatra va fi cândva, pentru că este pe lista de dorințe.
      Odessa la ceas de seară, mu s-a părut grandios.
      Nici nu vreau să mă gândesc, la cum arată St. Petersburg 🙂
      Vise și dorințe…
      Mai jinduiesc la un Baikal.
      Și în munții noștri mai merg.
      Dar deocamdată caut și eu ceva noutăți.
      🙂

      Like

  2. Trenuri si autobuze directe Romania – Ucraina si retur:

    1. Bucuresti – Suceava – Vadul Siret, tren IR nr. 380, zilnic, Bucuresti (6,15), Suceava (13,09 – 13,26) – Vadul Siret (15,40), apoi legatura spre Cernauti cu tren local nr. 960 Vadul Siret (17,43) – Cernauti/Chernivtsi (19,10); retur zilnic, tren local nr. 959 Cernauti/Chernivtsi (9,25) – Vadul Siret (11,08), apoi legatura spre Suceava/Bucuresti cu tren IR nr. 381 Vadul Siret (13,40) – Suceava (15,50 – 16,03) – Bucuresti (22,47);
    2. Bucuresti – Suceava – Vadul Siret – Cernauti – Kiev, tren international nr. 380/960/118 “Bukovyna” (vagon de dormit), circula duminica, Bucuresti (6,15), Suceava (13,09 – 13,26),Vadul Siret (15,40 – 17,43), Cernauti/Chernivtsi (19,10 – 19,55) – Kiev/Kyiv (8,07); retur vineri, cu trenul international nr. 117/959/381 “Bukovyna” Kiev/Kyiv (20,05), Cernauti/Chernivtsi (7,10 – 9,25), Vadul Siret (11,08 – 13,40), Suceava (15,50 – 16,03), Bucuresti (22,47);
    3. Suceava – Vadul Siret, tren Regio nr. 1384, zilnic, Suceava (10,55) – Vadul Siret (12,55), apoi legatura spre Cernauti cu tren local nr. 960 Vadul Siret (17,43) – Cernauti/Chernivtsi (19,10); retur zilnic, tren local nr.959 Cernauti/Chernivtsi (9,25) – Vadul Siret (11,08), apoi legatura spre Suceava/Bucuresti cu tren IR nr. 381 Vadul Siret (13,40) – Suceava (15,50 – 16,03) – Bucuresti (22,47) sau cu tren Regio nr. 385 Vadul Siret (16,35) – Suceava (18,46);
    4. Suceava – Cernauti, autobuz zilnic, ora 13,00 (duminica 12,00), din autogara Suceava; retur din autogara mare Cernauti/Chernivtsi, zilnic, ora 7,10, sosire Suceava ora 10,55;
    5. Suceava – Cernauti, autobuz, luni, marti, miercuri, joi, vineri, ora 15,20, din autogara Suceava; retur din autogara mare Cernauti/Chernivtsi, luni, marti, miercuri, joi, vineri, ora 5,10, sosire Suceava ora 8,55;
    6. Bucuresti – Suceava – Cernauti, autobuz, marti, miercuri, vineri, sambata, ora 16,00, din autogara Obor, in Suceava la aprox. 2,30, sosire Cernauti ora 6,00; retur din autogara mare Cernauti/Chernivtsi, luni, marti, joi, vineri, ora 16,00; sosire Suceava ora 19,30 si Bucuresti ora 6,00;
    7. Bucuresti – Galati – Odesa, autobuz, vineri, luni, ora 19,00, din str. Atelierului nr. 22 (Hotel Ibis – Gara de Nord, Agentia CFR); retur din autogara Pryvokzalna Odesa, joi, duminica, ora 17,30 sau din autogara mare Odesa, ora 18,00; sosire Bucuresti ora 6,00;
    *Mai exista si variante cu tranzit prin R. Moldova: Bucuresti/Iasi – Chisinau, apoi Chisinau – Kiev, Odesa, Liov etc, fie cu trenul, fie cu autobuzul.
    *La Sighetul Marmatiei se poate trece granita pe jos in Slatina/Solotvino, practic cele doua orase sunt unite, fiind despartite de podul peste Tisa care constituie si granita inte Romania si Ucraina. Din Slatina se poate lua zilnic trenul spre Liov/Lviv, la ora 17,45, sosire la 5,55; retur, Liov/Lviv (20,50) – Slatina/Solotvino (9,07). Tot pedestru se poate trece frontiera si la Siret – Porubna/Tereblecea.

    Pentru calatorii (excursii individuale) in Moldova – Chisinau, Tiraspol, Soroca, Tighina etc; Ucraina – Cernauti, Liov, Odesa, Kiev, Bukovel etc sau Polonia – Cracovia, Auschwitz etc, precum si pt. servicii de ghid personal, va stau la dispozitie: cipriancristea_2000@yahoo.com – Ciprian.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s