Kiev: Vladimir cel Mare, Lavra Pecerska și Rusia Kieveană

 

Malul fluviului Nipru la Kiev, cu capela Sfântul Nicolae, ocrotitorul marinarilor

 

Într-un bloc sovietic, pe o stradă lângă Nipru, o scară întreagă îl ocupă camerele hostel-ului, unde locuim. La ieșirea din scară, te întâmpină pisici, pensionari și tineri, ce stau pe băncile umbrite de nucii deși. În această parte a orașului, marele fluviu este mărginit pe o parte de cartierul Podil, iar pe partea cealaltă, dincolo de canalul navigabil marcat cu grijă, se vede plaja, câțiva oameni întinși la soare și o dungă groasă și verde, de copaci mai mici sau mai mari.

Dealul Volodymyrska, este ultima terasă pe care fluviul Nipru o sculptează aici. De lângă statuia lui Vladimir cel Mare (980-1015), creștinătorul întregii Rusii  avem o perspectivă destul de amplă asupra orașului nou, sovietic, a multitudinii de blocuri ce se ivesc nociv, dincolo de insula de vegetație, pe care Nipru o are pe malul său stâng. Jos rămâne Podilul, cartierul negustorilor și al corăbiilor, altădată pline de mărfuri. Câteva restaurante dosite pe străduțe înguste, în case mici, evreiești și circulația frenetică a mașinilor pe strada ce mărginește cheiul abandonat, mai amintesc întâmplător de agitația de altădată. În locul caselor cu magazin la parter și camere de locuit la etaj, hoteluri cochete populează în prezent, vechiul chei negustoresc.


Pe Vladimir cel Mare, creștinătorul întregii Rusii, îl revendică ca pe un trofeu, atât ucrainienii, dar și rușii. Până la urmă e normal, dacă ținem cont, că sălbaticul și păgânul cneaz, botezat creştineşte la Cherson, în Crimeea (în anul 980), a fost cel care a demarat procesul lung de convertire a slavilor estici, la creștinism. Vladimir conducea la aceea vreme,  cel mai vast stat european, Rusia Kieveană, în care erau adunate laolaltă, toate semințiile slave. După aproape două secole, entitatea statală dispare, sub presiunea luptelor interne pentru putere, dar mai ales, sub raidurile nimicitoare ale cumanilor și mongolilor. În prezent, mai mult ca oricând, moștenirea Rusiei Kievene este revendicată propagandistic, într-un conflict ideologic, paralel cu cel din teren, atât de Ucraina, cât și de Rusia. Cine se va impune, va deține “punctul istoric” de la care a început totul, pentru marea lume slavă.

Dealul Volodymyrska cu statuia lui Vladimir cel Mare

 În 2013, într-o încercare pașnică de a deturna Ucraina din drumul său către Occident și de a o recadra pe orbita proaspetei Uniunii Vamale Euro-Asiatice, Vladimir Putin și patriarhul Kiril al Moscovei și a Întregii Rusii, apelau în cuvântarea lor de aici, de lângă statuia lui Vladimir, ce privește Nipru cu crucea în mână, la originea comună a celor două națiuni și la unitatea istorică a popoarelor rus și ucrainean, cu ocazia aniversării a 1025 de ani, de la creștinarea în cadrul Rusiei Kievene a celor pe care Emil Cioran îi numea, “ultimii oameni de rasă albă ai lumii”


Cobor pe o alee destul de largă, pavată cu dale și mărginită de ambele părți, de zidurile unor clădiri vechi, bine întreținute. Dacă nu ar fi trebuit să cobor pe această uliță largă, tot aș fi ales-o. Avea ceva din farmecul unei străduțe mediteraneene, chiar dacă de marea, în care cazacii sperau odată că își vor spăla izmenele, ne despărțea la acel moment, aproape un continent.
Suntem la Lavra Pecerska sau Lavra Peșterilor, din Kiev, un ansamblu de biserici, bisericuțe și chilii rupestre, catacombe în care zac sfinți mumificați, de mileniul care au trecut peste ei.

Mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev


Cu un trecut religios, glorios, în care Petru Movilă, născut la Suceava se remarcă ca stareț al așezământului și Mitropolit al Kiev-ului, Lavra în prezent, pendulează între religie, bani și influența Moscovei.
Streașina acoperișului clădirii, unde zac sfinții mumificați, ce au făcut numai bine în viața lor, are țepi din tablă, pentru ca porumbeii să nu poată ateriza lăsându-și urmele nedorite. Stau pe o bordură la umbră, sătul de soare, iar lângă mine, pe o piatră, stă un călugăr cu părul alb. În fața mea, spectacolul comercial din interiorul grandiosului complex monahal, este în plină desfășurare. Dintre toate clădirile Lavrei, catedrala Adormirea Maicii Domnului este cea mai impunătoare. Marchează foarte explicit, prin cupola sa aurită, opulența locului.


În catedrala Adormirii Maicii Domnului, corul i-a cântat “La mulți ani” , în 2013, lui Vladimir Putin, iar mitropolitul Pavel l-a asigurat: “Sunteți la fel ca, cneazul Vladimir”

 

Obiective turistice Kiev:

  • Esplanada de pe malul Niprului
  • Dealul Volodymyrska cu statuia lui Vladimir cel Mare
  • Complexul monahal rupestru de la Lavra Pecerska sau Lavra Peșterilor

Cum ajungi în Kiev?

Din România la Kiev am ajuns pe ruta Târgu-Mureș-Suceava-Cernăuți-Kiev
De la Suceava la Cernăuți, am călătorit cu autobusul. Există o cursă pe zi, care pleacă la ora 13 din autogara Suceava și ajunge în Cernăuți după trei ore, durata deplasării fiind influențată de timpul petrecut la punctul de frontieră dintre cele două state.
De la Cernăuți la Kiev, am ajuns călătorind cu trenul, la vagonul de dormit, o variantă foarte bună și ieftină(10 euro/persoană la cușetă de 4 locuri, o cafea sau ceai inclus în preț). La ora 20:00 am plecat din Cernăuți, iar a doua zi de dimineață, la ora 08:00, am ajuns în gara centrală din Kiev. Amănunte despre tarife, orarul trenurilor și al autobuselor din Ucraina, aici.

Unde am stat la Kiev?

La Kiev am preferat hostel-ul acesta, deoarece am beneficiat de un raport preț/calitate foarte bun.

 

 

Advertisements

2 thoughts on “Kiev: Vladimir cel Mare, Lavra Pecerska și Rusia Kieveană

  1. Mijloace de transport Romania – Ucraina si retur (actualizat 2017):

    1. Bucuresti – Suceava – Vadul Siret, tren zilnic, Bucuresti (6,15), Suceava (13,09 – 13,26) – Vadul Siret (15,40), apoi legatura spre Cernauti cu tren local Vadul Siret (17,43) – Cernauti/Chernivtsi (19,10); retur zilnic, tren local Cernauti/Chernivtsi (9,25) – Vadul Siret (11,08), apoi legatura spre Suceava/Bucuresti cu tren Vadul Siret (13,40) – Suceava (15,50 – 16,03) – Bucuresti (22,47);
    2. Bucuresti – Suceava – Vadul Siret – Cernauti – Kiev, tren „Bukovyna” (vagon de dormit), circula duminica, Bucuresti (6,15), Suceava (13,09 – 13,26),Vadul Siret (15,40 – 17,43), Cernauti/Chernivtsi (19,10 – 19,55) – Kiev/Kyiv (8,07); retur vineri, cu tren „Bukovyna” Kiev/Kyiv (20,05), Cernauti/Chernivtsi (7,10 – 9,25), Vadul Siret (11,08 – 13,40), Suceava (15,50 – 16,03), Bucuresti (22,47);
    3. Suceava – Vadul Siret, tren zilnic, Suceava (10,55) – Vadul Siret (12,55), apoi legatura spre Cernauti cu tren local Vadul Siret (17,43) – Cernauti/Chernivtsi (19,10); retur zilnic, tren local Cernauti/Chernivtsi (9,25) – Vadul Siret (11,08), apoi legatura spre Suceava/Bucuresti cu tren Vadul Siret (13,40) – Suceava (15,50 – 16,03) – Bucuresti (22,47) sau cu tren Vadul Siret (16,35) – Suceava (18,46);
    4. Suceava – Cernauti, autobuz zilnic, ora 13,00 (duminica 12,00), din autogara Suceava; retur din autogara mare Cernauti/Chernivtsi, zilnic, ora 7,10, sosire Suceava ora 10,55;
    5. Suceava – Cernauti, autobuz, luni, marti, miercuri, joi, vineri, ora 15,20, din autogara Suceava; retur din autogara mare Cernauti/Chernivtsi, luni, marti, miercuri, joi, vineri, ora 5,10, sosire Suceava ora 8,55;
    6. Bucuresti – Suceava – Cernauti, autobuz, marti, miercuri, vineri, sambata, ora 16,00, din autogara Obor, in Suceava la aprox. 2,30, sosire Cernauti ora 6,00; retur din autogara mare Cernauti/Chernivtsi, luni, marti, joi, vineri, ora 16,00; sosire Suceava ora 19,30 si Bucuresti ora 6,00;
    7. Bucuresti – Galati – Odesa, autobuz, vineri, luni, ora 19,00, din str. Atelierului nr. 22 (Hotel Ibis – Gara de Nord, Agentia CFR); retur din autogara Pryvokzalna Odesa, joi, duminica, ora 17,30 sau din autogara mare Odesa, ora 18,00; sosire Bucuresti ora 6,00;
    *Mai exista si variante cu tranzit prin R. Moldova: Bucuresti/Iasi – Chisinau, apoi Chisinau – Kiev, Odesa, Liov etc, fie cu trenul, fie cu autobuzul.
    *La Sighetul Marmatiei se poate trece granita pe jos in Slatina/Solotvino de unde se poate lua zilnic trenul spre Liov/Lviv, la ora 17,45, sosire la 5,55; retur, Liov(20,50) – Slatina (9,07).

    Pentru calatorii (excursii individuale) in Ucraina, precum si pt. servicii de ghid personal, va stau la dispozitie, cipriancristea_2000@yahoo.com

    Liked by 2 people

  2. Mijloace de transport Romania – Ucraina si retur:

    1. Bucuresti – Suceava – Vadul-Siret, tren zilnic: Bucuresti (6,15), Suceava (13,09-13,26), Vadul-Siret (15,40), apoi legatura spre Cernauti cu tren local Vadul-Siret (17,43) – Cernauti/Chernivtsi (19,10); retur zilnic: tren local Cernauti/Chernivtsi (9,25), Vadul-Siret (11,08), apoi legatura spre Bucuresti cu tren Vadul-Siret (13,40), Suceava (15,50-16,03), Bucuresti (22,47);
    2. Bucuresti – Suceava – Cernauti – Kiev, tren “Bukovyna”, circula duminica: Bucuresti (6,15), Suceava (13,09-13,26), Cernauti/Chernivtsi (19,10-19,55), Hmelnitki/Khmelnytskyi (2,47), Vinita/Vinnitsia (4,46), Kiev/Kyiv (8,07); retur vineri, cu trenul “Bukovyna” Kiev/Kyiv (20,05), Vinita/Vinnitsia (23,01), Hmelnitki/Khmelnytskyi (0,46), Cernauti/Chernivtsi (7,10-9,25), Suceava (15,50-16,03), Bucuresti (22,47);
    3. Suceava – Vadul-Siret, tren local zilnic: Suceava (10,55), Vadul-Siret (12,55); retur zilnic: tren local Vadul-Siret (16,35), Suceava (18,46);
    4. Slatina (Sighetu Marmatiei) – Liov, tren zilnic: Slatina/Solotvyno – acces pietonal din Sighetu Marmatiei (17,45), Ujhorod/Uzhhorod (23,30), Liov/Lviv (5,55); retur zilnic: tren Liov/Lviv (20,50), Ujhorod/Uzhhorod (3,04), Slatina/Solotvyno (9,07), acces pietonal in Sighetu Marmatiei;
    5. Slatina (Sighetu Marmatiei) – Kiev, tren in zilele pare: Slatina/Solotvyno – acces pietonal din Sighetu Marmatiei (14,55), Liov/Lviv (0,45), Kiev/Kyiv (10,05); retur in zilele impare: tren Kiev/Kyiv (18,34), Liov/Lviv (3,46), Slatina/Solotvyno (13,42), acces pietonal in Sighetu Marmatiei;
    6. Suceava – Cernauti, autobuz zilnic: Suceava (luni – sambata: 13,00; duminica: 12,00), Cernauti/Chernivtsi (luni – sambata:15,30; duminica 14,30); retur zilnic: Cernauti/Chernivtsi (7,10), Suceava (10,55);
    7. Suceava – Cernauti, autobuz, luni, marti, miercuri, joi, vineri: Suceava (15,20), Cernauti/Chernivtsi (18,00); retur luni, marti, miercuri, joi, vineri: Cernauti/Chernivtsi (5,10), Suceava (8,55);
    8. Bucuresti – Suceava – Cernauti, autobuz, marti, miercuri, vineri, sambata: Bucuresti-Obor (16,00), Suceava (aprox. 3,30), Cernauti/Chernivtsi (6,00); retur luni, marti, joi, vineri: Cernauti/Chernivtsi (16,00), Suceava (19,30), Bucuresti-Obor (6,00);
    9. Bucuresti – Galati – Ismail – Odesa, autobuz, vineri, luni: Bucuresti-Gara de Nord (19,00), Galati (aprox. 23,00), Ismail/Izmayil (1,50), Odesa-Pryvokzalna (7,00); retur joi, duminica: Odesa-Pryvokzalna (17,30), Ismail/Izmayil (aprox. 22,40), Galati (aprox. 2,00), Bucuresti-Gara de Nord (6,00);
    10. Bucuresti – Kiev, avion, luni, miercuri, vineri, duminica: Bucuresti (17,05), Kiev/Kyiv (18,45); retur luni, miercuri, vineri, duminica: Kiev/Kyiv (14,40), Bucuresti (16,20);
    *Mai exista si variante cu tranzit prin Moldova: Bucuresti, Iasi – Chisinau, apoi legaturi spre: Kiev, Odesa, Liov etc.

    Pentru calatorii (excursii individuale) in Ucraina, Moldova sau Polonia, precum si pt. servicii de ghid personal, va stau la dispozitie, cipriancristea_2000@yahoo.com

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s