Vârful Pop-Ivan din Munții Maramureșului: pe frontiera de Nord a României.

Vârful Pop-Ivan (1937 m) din Munții Maramureșului, o bornă de frontieră naturală și inedită în Nordul României

Apropierea iminentă a Rusaliilor, fac ca micuța poiana a Paltinului, de sub Vârful Pop Ivan să fie nesperat de populată. Lângă un TAF nou, de producție autohtonă, stă un ucrainean răblăgit de alcool și munca la pădure, câțiva pădurari au capetele băgate sub capota unei mașini de teren ce refuză să mai funcționeze, la stâna de lângă, ciobanii nu răzbesc să finalizeze mulsul oilor, al caprelor și al vitelor, iar cabana ce ține de partea de cercetare din Parcul Național Munții Maramureșului e plină de oameni ce nu au nici o treabă cu cercetarea. Continue reading

Advertisements

Cernăuți: Tanti, mustăciosul și vanzătoarea de prune

 

Un autobuz cosmopolit, pleacă aproape de miezul zilei din Suceava spre Cernăuți. Trei brazilieni, un spaniol, un italian, un francez, doi țigani, câțiva ucraineni ce vorbesc românește și câțiva români ce vorbesc ucraineană, rezistă cu greu căldurii din Laz-ul vechi, de proveniență sovietică.
Șoseauă lină la noi, sărituri și hopuri la ei, spre deliciul italienilor bruneți, îmbrăcați în blugi, pantofi sport și cu freze gelate, bine conturate.
După graniță, din când în când oprim, la marginea dinspre drum a vreunui sat, ivit firav mai încolo, printre pomii fructiferi. Continue reading

Kiev: Statui, biserici, piețe și pietonale

Catedrala Sfântul Mihail din Kiev, privită din Piața Sofia

Lângă copia palidă a ceea ce odată erau Porțile de Aur ale orașului Kiev sau Zoloti Vorota, o terasă înconjurată de platani groși și umbroși, te îndeamnă la leneveală. În jur, miroase a fete frumoase îmbrăcate elegant, a toamnă și a oraș mare, în care esențele umane se amestecă. Printre frunzele ușor îngălbenite, orele amiezii se apropie. Profităm de ocazie și comandăm un borș de sfeclă roșie și o bere locală, rece.
Suntem pe strada Volodymyrska, iar clădirile impozante ce se înșiră pe ambele părți, degajă aer lituanian și polon, semn al stăpânirilor ce s-au succedat peste oraș. Din loc în loc, construcții din perioada țaristă, urmate de cele în care, Ucraina facea parte din imperiul sovietic, întrerup ostentativ înșiruirea ideală.

Continue reading

Naturalistul de pe malul râului

 

 

Pantalonii de trening albaștrii cu trei dungi albe, cad perfect peste pantofii fără șiret, de toată ziua,din imitație de piele maro. De la brâu în sus, omul poartă un tricou subțire, supraelastic, cu guler, nasturi și dungi orizontale pe fond portocaliu. Peste tricou, o vestă cu buzunare crem, având câte două buzunare pe fiecare parte, la nivelul palmelor și a pieptului, completează vestimentația, un amestec de casual și sport, întâlnit frecvent la persoanele din România trecute binișor de cinzeci de ani. Sub părul negru, lucios, stă o frunte lată, bronzată, iar ochii negrii sunt bine mascați de gene și sprâncene stufoase. Poartă ochelari, iar conturul ramelor de pe ambele părți ale feței, la fel de bronzate, sunt albe, clare, semn că persoana din fața mea, stă mult în soare. Continue reading

Fântâna din Pecica, comunismul, capitalismul și maghiarii

 

 

Era sfârșitul unei ierni geroase, când am luat la pas, strada perfect dreaptă, cu case înșirate după același tipar, de-o parte și de alta. Afară era înnourat, iar vantulețul ce bătea dinspre pusta maghiarilor, făcea ca cele câteva grade Celsius existente, anunțate la radioul local, printr-o boxă cocoțată pe un stâlp lângă clădirea primăriei, să fie aproape imperceptibile. Încadrate în spumă poliuretanică groasă, noile geamuri din termopan, stricau aiurea fațadele clasice ale caselor. Din specificul arhitectural al zonei urbane, rețin arhitectura bisericii romano-catolice, spațiul verde și băncuțele din fața locuințelor.


Pe domnul cu șapcă și atitudine tovărăsească, l-am întâlnit lângă una din fântânile orașului. Avea păpucii rupți și decupați în spate. Își căra bidoanele vechi, pe o bicicletă la fel de veche. Nu era sărac și nici necăjit. Venea probabil de la lucrul din gospodăria proprie, îmbrăcat în cele mai ponosite haine cu putință, semn al unui obicei autohton, ce va dăinui mult și bine.

Continue reading

Kiev: Vladimir cel Mare, Lavra Pecerska și Rusia Kieveană

 

Malul fluviului Nipru la Kiev, cu capela Sfântul Nicolae, ocrotitorul marinarilor

 

Într-un bloc sovietic, pe o stradă lângă Nipru, o scară întreagă îl ocupă camerele hostel-ului, unde locuim. La ieșirea din scară, te întâmpină pisici, pensionari și tineri, ce stau pe băncile umbrite de nucii deși. În această parte a orașului, marele fluviu este mărginit pe o parte de cartierul Podil, iar pe partea cealaltă, dincolo de canalul navigabil marcat cu grijă, se vede plaja, câțiva oameni întinși la soare și o dungă groasă și verde, de copaci mai mici sau mai mari.

Continue reading

Kiev: Oamenii Maidanului

 

 

dsc_0178
Piața Maidan din Kiev în August 2016

Când am coborât pe Strada Sofiivs’ka din Kiev, nu am știut exact unde o să ajungem. Dintr-un colț de stradă luată, o înghețată artizanală ne făcea siesta de după ciorba de borș și porția de colțunași, mult mai plăcută. Platani cu trunchiurile chelite de coajă, expunându-și goliciunea albă, dar cu ramuri groase, pline de frunze, ne ofereau printre casele cu arhitectură baltică, umbra atât de necesară, într-o zi toridă de vară. Din vârful străzii, Maidanul a apărut jos, plin de o lume furibundă ce traversa Bulevardul Khreshchatyk, lăsând în spatele lor clădirea comunistă a Hotelului Ucraina, îndreptandu-se grăbiți spre stația de metrou sau spre magazinul Billa dintr-un subteran al pieței. Câțiva polițiști și un grup de soldați ordonați, bine echipați, de parcă din piață mergeau direct pe frontul din Donbas, contrastau puternic, cu monotonia socială a locului.

Continue reading