Minsk, Belarus, Partea a doua- Românul de pe malul drept al Tisei

De felul lui, nu prea a fost curios de lumea din jur. În frumoasa luncă românească a Tisei, pe malul drept, în Ucraina, știrile despre lume au sosit întotdeauna zgârcit, iar atunci când ele, într-un târziu, ajungeau și aici, nu mai prea interesa pe nimeni. De felul lor, nici ai lui nu iși doreau altceva și chiar dacă ar fi vrut, tot nu ar fi putut face mai mult, decât să steie prin sat, să meargă la biserică sau să muncească la câmp și pădure, cât e ziua de lungă. Pentru ei, toate acestea erau vechi, clare și bine fixate în pământul acela roditor de la marginea muntelui, încât lumea, la revărsări, pe ei îi găsea intotdeauna la fel, nepăsători și uneori chiar ursuzi, băgați până’n gât în treburile de zi cu zi.