Glogoveţ-Urmele urieşilor de altădată

Satul Glogoveţ, văzut de pe Dealul Ţuţuman

Trăim vremuri de poveste şi legendă. Departe în timp, legenda se revarsă peste noi. Ne contopim într-un aluat moale, în care ne zvârcolim de plăcere. Începem să visăm, iar asta ne face bine. Zâmbim şi ne perpelim de plăcere. Suntem din ce în ce mai aproape de eroii legendelor trecute, iar asta ne place şi mai mult, Îi luăm de mână, îi strângem în braţe. Fetelor din poveste le pupăm buzele cărnoase, în timp ce mâinile noastre  mângâie cosiţele îngălbenite, de toamna dorinţelor noastre. Vrem să fugim, dar nu putem…sânii lor ne ţin în loc, buzele lor ne stăpânesc minţile. Ne înfăşoară cu pletele lor blonde. Ne strâng la pieptul lor, cald. Murim, visând! Ne trezim brusc! E tot în vis! Lacrimi mari se revarsă din ochi. Ne-a plăcut! Mai vrem…

Uriaşul de la Şerbeşti

La orizont, Masivul Ceahlău, văzut de pe Stânca de la Şerbeşti

De câțiva ani, o legendă străveche în România, uitată pentru o bună perioadă de timp, începe să iasă la suprafață. Legenda uriașilor, adulată de visători, contestată de realiști și oamenii de știinţă, renaște, exact din această contradicţie…

Rezervația Peisagistică și Geologică, “Stânca de la Şerbeşti”, este localizată, la limita dintre Subcarpaţii Moldovei și Podișul Moldovei, pe teritoriul administrativ al comunei Ștefan Cel Mare, jud Neamț. Elementul de unicitate este dat de o stâncă, alcătuită din gresii, conglomerate și nisipuri, de vârstă sarmaţiană. Aceste formațiuni geologice au fost ridicate (redresate) neobișnuit, de mișcările tectonice,   până aproape de verticală, rezultând o imagine a stâncii, care este corelată, de cele mai multe ori cu un om mort întins pe spate. Imaginea aceasta este cel mai bine surprinsă, din punctul meu de vedere, de jos, de pe drumul județean, care asigură legătura dintre localitatea Ștefan Cel Mare și Hanul Ancuței, chiar din dreptul indicatorului de intrare pe teritoriul comunei.